Raport general de Activitate, Manager Proiect

,,Danțu la Ciupercă”, proiect co-finanțat

De AFCN

 

Ca și manager de proiect, reprezentant al familiei Zele și a Țării Oașului, am avut încă de la scrierea proiectului viziunea necesară pentru a implementa proiectul. Licențiat în studii Culturale și participând de mic copil alături de tata, Petru Zele, cel mai important promotor al Țării Oașului, scopul principal a fost de a readuce la viață obiceiurile comunităților din Oaș.

Țara Oașului, astăzi, la nivel cultural este sub nivelul care a consacrat-o cândva, pe vremurile când localnicii acestei zone încă erau acasă. Migrația a fost prima cauză a încetării danțului duminical și din sărbători, consemnat și de către etnologul Speranța Rădulescu în 1991/1992, iar datorită acestui fapt, s-a produs o decădere puternică a obiceiurilor, dar mai ales a comunicării sociale între oameni, care astăzi se pot vedea cu ochiul liber. Profitând de încetarea oamenilor de a da o importanță majoră asupra obiceiurilor, localnici din diferite sate, au început implementarea unor învățături total eronate, care au fost transmise tineretului. Acolo am intervenit cât de mult s-a putut, mai ales în danț și la danț.

În Țara Oașului, danțul are o semnificație profundă, atât singular în „Roata Feciorilor”, cât și în pereche. Dacă bătrânii prezenți, care au crescut cu muzica oșenească de mici, fiind prezenți la toate acțiunile din sat, tinerii astăzi nu mai știu să intre în danț după ceteră, doar dacă unul dintre ei fluieră ritmul, excepție făcând comun Târșolț, unde tinerii sunt învățați de mici cu simțul ceterii și a ritmului. Ritmul danțului, diferă de asemenea de la sat la sat.

            Danțul la Ciupercă, reprezenta înainte de 90, principala distracție a oamenilor. Construcția lor a început după cel de-al Doilea Război Mondial, prima dintre ele fiind construită în 1952 în Comuna Cămărzana. Treptat, celelalte localități au început strategic a-și construi aceste chioșcuri de lemn, cât mai aproape de centrul satului, ca toată lumea să poată participa, după prezența la biserică. Rolul acestor construcții de lemn a căpătat o semnificație puternică locală. Acolo se reglau disputele feciorilor, se socializa, dar un aspect profund plăcut reprezintă adunarea tinerilor, care de multe ori se transforma în căsătorii.

            „Roata feciorilor”, care face obiectul acestui proiect, se desfășura către finalul danțului. Tinerele nu erau lăsate de părinți până seara târziu, iar din lipsa partenerelor, feciorii jucau între ei, formând o roată executată coregrafic în cerc, cu bătăi simultane a picioarelor. Roata feciorilor este un danț- ceremonial profund, care face trimiterea de la statutul de fecior la bărbat însurat. Acest danț este executat în ziua nunții, la colindat, iar prietenii mirelui, în jurul mesei refac roata feciorilor, luându-și astfel adio de la mire, prin intermediul acestui danț.

            Este singurul danț coregrafic al Țării Oașului, având o simbolistică foarte puternică în rândul feciorilor, care în cadrul nunții și a colindatului, își iau rămas bun de la feciorie, trecând la partea de maturitate, bărbat însurat (boresar). Astăzi el păstrează doar forma cercului, un iz că așa trebuie, fără însă a se înțelege pe deplin semnificația și ritualul încadrat în evenimentul nupțial.

1. Scopul general:

Readucerea conceptului de danț duminical și din sărbători

• Acțiunile s-au desfășurat conform desfășurătorului- prezența muzicanților și a ansamblului la Sfânta Liturghie, după care danțul propriu zis în ciupercă.
• 19 participări la biserică și danț în: Certeze, Negrești Oaș, Bixad, Boinești, Târșolț, Cămărzana, Călinești Oaș, Lechința.
• Durata: 6-8 ore petrecute biserică/danț
• Prezența: între 50-80 persoane în unele sate, 300-500 persoane în comunele mai mari.
• Monitorizarea s-a realizat atât de echipa de proiect, în interiorul danțului, cât și de partenerii proiectului prin cercetări/interviuri. Cercetările s-au concentrat pe învățarea corectă a tinerilor, exemplul fiind dat de bătrâni, atât la tropotitul simplu, cât și în pereche.
• Facultatea de Litere CUNBM prin reprezentantul lect. univ. Natalia Lazăr împreună cu univ. dr. Delia Suiogan, alături de studenții și masteranzi facultății, prezenți în perioada cercetării, au participat la joc și au cules material, interviuri audio/video, temele vizând „danțul oșenesc”, „danțu’ la ciupercă”, „danțul în zilele noastre”.
• Ciprian Honca, reprezentantul Muzeului Județean Satu Mare, a cercetat unele aspecte ale construcției ciupercilor. Aceste cercetări vor fi analizate și comparate cu unele cercetări/fotografii ale lui I.G. Andron, fotograful de aur al Țării Oașului și a cărui colecție se află la Muzeul Județean Satu Mare.
• Prin prezența ceterii, a zongorei și a contrei la standardul autentic de executare muzical, tinerii prezenți au putut să țâpurească (să cânte), fără sunetele stridente, care din păcate suferă azi Țara Oașului, din cauza ridicării exagerate a ceterii.

2. Obiectivele generale:

• Protejarea, conservarea, promovarea și valorificarea Patrimoniului Cultural prin danț și port, adus mai ales prin puterea exemplului.
• Informarea tinerilor și transmiterea lor a pașilor de danț la cei neinițiați.
• S-au transmis pașii de dans unui număr total de 200-250 de tineri și elevi, cu vârsta cuprinsă între 7 ani și 22 de ani.
• De asemenea s-a încercat corectarea dansului prin exemplu a dansului în pereche.
• execuția din 3 pași ale tinerelor, specific danțului femeiesc oșenesc și nu din 2 cum este practicat astăzi, din învățarea eronată.
• dansul liber/improvizat.

S-a comparat o dublă analiză. Prezența noastră în iulie/august, lunile când nunțile sunt aglomerate în Oaș, și luna septembrie, până la finalizarea proiectului, când satele/comunele rămân depopulate.

• s-a constatat comparând cele două perioade:
• prima parte prezența la danț, corelat cu nunțile au adus cca.1000-2000 de persoane într-o localitate la danțul la ciupercă
• a doua parte, s-a redus numărul în urma plecării oșenilor în țările de adopție.
• Acțiunile noastre au vizat protejarea obiceiurilor locale și explicarea importanței acestor manifestări în comunitate.
• Creșterea gradului de interes asupra danțului de la ciupercă în special, prin informarea corectă ale cercetărilor realiste despre Țara Oașului, și explicate prin viu grai de către bătrânii prezenți.
• S-a realizat în cadrul fiecărei prezențe o sesiune spontană a dialogului, în special relatările bătrânilor cu privire la tinerețile lor și prezența odinioară a întregului sat la danț.
• 60-70 de bătrâni diferiți, prezenți la danț, după Sf. Liturghie
• 90-130 de bătrâni în comunele mari
• transmiterea tehnicilor de danț: mânânțălul, întriatul, țigănescul, pasul mic.
• Întocmirea înregistrărilor audio/video, interviurile luate atât tinerilor cât și celor în vârstă, vor face dovada unui amplu material care se vor concretiza prin articole și un film documentar, în care să apară doar realitățile prezente.
• S-au realizat interviuri audio/video la 60 de persoane reper din fiecare localitate, + 80 persoane aleatorii
• Interviuri audio/video tineri și elevi prezenți (cca. 50 copii).
• înregistrări audio/video: Certeze, Negrești Oaș, Moișeni, Bixad, Boinești, Cămărzana, Târșolț, Călinești Oaș, Lechința
• Promovarea proiectului prin anunțuri:

În presă: 1 conferință început proiect; 1 conferință sfârșit proiect

• 5 apariții în ziarele locale
• 1 apariție Radio România Actualități
• Pliante- 1200 bucăți; împărțite la primării, parteneri, magazine
• Fleyere- 1200 bucăți; împărțite la primării, parteneri, magazine

• Postări pe rețelele sociale și menționarea implicării Administrației Fondului Cultural Național, ca și co-finanțator și partener strategic în revigorarea „danțului la ciupercă”.
• 17 postări publice: facebook Frații Zele
• 20 postări publice: facebook Ansamblul Vocea Oșenilor
• 20 afișe Prima Ediție a Festivalului „Danțu’ la Ciupercă”

3. Activitățile s-au desfășurat conform planului întocmit.

• Prezența muzicanților împreună cu ansamblul Vocea Oșenilor la Biserică
• Chemarea oamenilor către ciupercă, prin anunț parohial și verbal de către membrii echipei de proiect.
• 160 ore
• Cercetările efectuate în colaborare cu partenerii proiectului, prin profesorii specializați, muzeografi, cu toții având sarcina de a găsi elemente cât mai coerente și mai realistice, reprezentative ale Țării Oașului.

Cercetările au fost realizate la danț, dar și în cursul zilelor săptămânii. Ceea ce s-a dorit prin aceste cercetări, au fost și faptul de stările prezente ale celor intervievați, din zilele obișnuite și zilele duminicale și din sărbători.

S-a constatat că în interviurile și cercetările luate la danț, oamenii și-au adus aminte mult mai multe lucruri, iar faptul că se aflau acolo în interiorul evenimentului, le dădea curaj să și arate pe viu tehnici ale danțului.

• Întruniri ale echipei de proiect pentru discutarea evenimentelor desfășurate.
• 10 întruniri ale echipei de proiect
• 4 întâlniri online cu partenerii proiectului
• Concentrarea pe încurajarea tinerilor de a face parte din eveniment

Bucuria noastră a fost mai mare când am văzut interesul masiv în rândul copiilor 7-12 ani, fascinați atât de hainele autentice, cât și de istoria danțului.

Prin aceste aspecte, am reușit anul acesta să înscriem trei studenți la Centrul Universitar Nord Baia Mare, secția Etnologie, tineri din trei sate diferite: Bixad, Lechința, Cămărzana.

4. Rezultatele proiectului cultural

• Rezultatele au fost vizibile prin prezența numeroasă a oamenilor în cadrul danțului duminical și din sărbători.
• Aprox: 1500 persoane
• Prezența tinerilor la repetițiile organizate și în cercetările efectuate.
• 30 de tineri prezenți la repetițiile efectuate
• 20 tineri în ansamblul Vocea Oșenilor
• Schimbarea percepției că hainele vechi sunt scoase din uz și nu se mai pot purta.

Aici o mențiune, că părinții care acum doi ani i-am întâlnit în Lechința, Bixad, Călinești și Cămărzana nu doreau să audă de haine autentice, pe motiv că dacă ar îmbrăca aceste haine ar părea săraci, tot e au venit anul acesta cu promisiuni că dacă nu vor găsi haine în comunitate, le vor face ei copiilor port autentic.

• Interesul oamenilor cu privire la proiect, beneficiile proiectului și implicarea AFCN- ului.
• Gradul mare de vizualizări pe platformele sociale ale manifestărilor duminicale și din sărbători pe perioada proiectului iulie-noiembrie 2024.
• Facebook: Frații Zele/Vocea Oșenilor: 566.700 vizualizări (postări video)
• Facebook: Frații Zele/Vocea Oșenilor: 11.000 like-uri (postări video)
• Facebook: Frații Zele/Vocea Oșenilor: 1646 distribuiri (postări video)
• Facebook: Frații Zele/Vocea Oșenilor: 4000 de urmăritori (postări)

• Interesul generat acordat către turiști
• Contactarea Agenției de Turism Simbotour Satu Mare în vederea unor colaborări cultural-turistice
• Contactarea unor restaurante/pensiuni pentru a participa cu ansamblul și a prezenta danțu’ oșenesc.

• Comentariile pe rețelele socializare cu privire la proiect, dar mai ales a păstrării genuine a obiceiurilor și îndeosebi a portului oșenesc.

• Prima Ediție a Festivalului „Danțu la Ciupercă”, eveniment ce a adunat toate comunitățile vizitate.
• Reprezentanți ai primăriilor
• Localnici
• Țâpuritori/dansatori/ansambluri folclorice
• Invitat special: Grigore Leșe
• Conferința Științifică

            – expunerea rezultatelor proiectului

            – discuții privind continuarea proiectului

• Alt rezultat, provine din manifestul arătat a unor agenții locale, cu privire la o colaborare.

Zona Țării Oașului are un potențial Cultural și turistic enorm. Din păcate, deocamdată nu se găsesc acțiuni care să vizeze atragerea de turiști. Ca și manager de proiect m-am focusat și pe acest aspect. Împreună cu echipa de proiect am discutat potențialul proiectului pe anul viitor. Arătând un interes crescut în mediul local și județean, dar și național, depunerea și continuarea proiectului devine obligație morală și spirituală.

Fiind unul dintre fiii lui Petru Zele, promotor al acestei muzici și a culturii tradiționale din Țara Oașului, obligația mea atât de oșan cât și de etnolog, mă obligă în a căuta soluții și strategii, pentru revitalizarea obiceiurilor zonale.

De aceea, anul viitor în implementarea proiectului și atragerea turiștilor, vom creiona mici trasee turistice, care să îmbine danțul la ciupercă cu vizita monumentelor pilon aflate în fiecare localitate și care sunt astăzi prea puțin mediatizate.

Exemple:

Boinești:

• siturile arheologice
• Castelul lui Pasztory

Călinești Oaș:

• casa muzeu Mărcuți
• Barajul Călinești Oaș
• Mina de cărbune
• Vodoșu’ (dealurile)

Cămărzana:

• cămara zânelor
• legende orale asupra nașterii satului
• legendele haiducilor
• Piatra Cornii
• Poarta Zânelor
• peisajul mirific dintre Turț și Cămărzana
• cele șapte dealuri impresionante, care înconjoară satul.

Negrești Oaș:

• Muzeul Oșanului în aer liber
• Muzeul Etnografi
• Luna Șes
• Pârtia de schi

Bixad:

• Piatra Bixadului
• Mănăstirea Bixadului
• Borcutul
• Izvoarele de la pădure

            De asemenea în continuarea proiectului, vom extinde danțul în comunele Turț, Gherța Mică și Gherța Mare, comune de asemenea cu potențial turistic.

            Țara Oașului are nevoie de proiecte culturale în încercarea realistică de a readuce obiceiurile și tradițiile în zilele noastre, dar mai ales în încercarea tinerilor de a rămâne aici în zonă. Pentru aceste lucruri Asociația vine în sprijinul lor cu soluții reale, cu locuri de muncă, cu activități culturale menite să le dea oportunitatea tinerilor și a le insufla o dragoste de țară, zona etnografică de unde aparțin și de a termina o facultate, în a-și găsi locuri de muncă aproape de casă. Țara Oașului are nevoie de tineri aproape de casă, iar dacă cei responsabili nu vom face acest lucru de a veni în sprijinul lor, în câțiva ani s-ar putea să vorbim la trecut despre această unică zonă.

            În calitate de manager de proiect, îmi asum toată desfășurarea și implementarea proiectului. Împreună cu echipa, stăm la dispoziție cu toate detaliile care au stat la structura de implementare a proiectului. Dăm asigurări că proiectul va continua, atât local, cât și internațional, în comunitățile române din diaspora, pentru a fi un exemplu de bună practică și de a ne arăta identitatea oșenească.